INTERVIURILE GÂNDUL. Ioana Pârvulescu, invitata Cristinei Stănciulescu: „Am refuzat ideologiile. Lucrarea mea de doctorat a fost despre prejudecăți și idei primite de-a gata”

Ioana Pârvulescu este invitata Cristinei Stănciulescu la INTERVIURILE GÂNDUL. În a șasea parte a interviului exclusiv (publicat în premieră pe canalul YouTube al GÂNDUL), scriitoarea vorbește despre modul în care a studiat Belle Epoque și actuala criză, generată de pandemia de Covid-19.

Cristina Stănciulescu: De ce v-a preocupat atât viața cotidiană?

Ioana Pârvulescu: Tocmai pentru că am refuzat ideologiile. Lucrarea mea de doctorat a fost despre prejudecăți și idei primite de-a gata. Viața cotidiană este cea care îți arată dacă ceva e reușit sau nu. Și când citești cum am citit eu, cum spuneam, scrisorile acelea ale oamenilor de demult, îți dai seama dacă viața lor era reușită sau nu.

Viața cotidiană, un reper perfect, care dezvăluie totul

Dacă compari scrisorile de la 1900 cu cele din anii 1950, exemplu scrisorile Monicăi Lovinescu, schimbate cu mama ei, care rămăsese în București.

Dacă citești acele scrisori despre viața cotidiană nu ai cum să nu îți dai seama ce dezastru era în societate în acei ani. Ajunge să compari scrisori din diverse epoci, în care oamenii erau tot nefericiți în dragoste, ajunge să le compari ca să-ți dai seama când era mai bine și când mai rău.

Viața cotidiană e un reper perfect, dezvăluie totul.

Cristina Stănciulescu: Cum vi s-a părut această perioadă de izolare?

Ioana Pârvulescu: Mai degrabă acum mă îngrijorează. Eu am sperat că trece mai repede și nu mi-aș fi închipuit că vom urca din nou în grafice. Pentru mine a trecut relativ bine, pentru că aveam și două cărți la care lucram, cursurile mi le făceam online oricum, era și asta bifată, citeam în continuare, deci nu a fost chiar atât de grav.

Nu mi-a fost foarte greu. Dar ideea că lucrurile s-ar putea prelungi sau că vom face lucrul ăsta și la toamnă, nu îmi place. Parcă sunt pe nisipuri mișcătoare. În filmele din copilărie, una din scenele cele mai cumplite era când eroul se duce și este înghițit de nisipuri și pe urmă e tras cu greu afară.

Despre pandemie: Lucrurile sunt serioase, asta este clar

Dar cumva m-a înspăimântat această imagine, ori acum acesta e sentimentul. Când pășim în viața din timpul pandemiei suntem pe nisipuri mișcătoare. Nu știm cum o să ajungem pe teren ferm. Nu avem destule date.

Lucrurile sunt foarte serioase, este clar. Pe de altă parte, nu poți controla toți oamenii. Asta au descoperit-o tot oamenii din Belle Epoque și Topârceanu are o poezie nostimă, Bacilul lui Koch, în care spune că dacă vezi ursul, știi unde e pericolul, știi să te aperi, dar bacilul sau coronavirusul e nevăzut și suntem puși în fața unui pericol cu care nu ne-am obișnuit de-a lungul timpului. Din cauza asta teama și nesiguranța.

Cristina Stănciulescu: Dar imaginile acestea cu orașele pustii…

Ioana Pârvulescu: Am văzut și eu două rățuște în față la Krețulescu, în timpul unei ploi, unde niciodată nu au fost rațe, am văzut orașe în care bântuiau animale de tot felul.

Urmăriți interviul integral pe canalul nostru de Youtube!

INTERVIURILE GÂNDUL. Ioana Pârvulescu, invitata Cristinei Stănciulescu la „Gânduri Bune” – A cincea parte